Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, afirmă că interviul acordat de şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, în care acesta a avertizat că populația României trebuie să fie pregătită pentru un război, este una dintre numeroasele declarații similare pe care le fac diverși omologi de-ai săi la presiunea liderilor politici, care caută să promoveze o „isterie militară”. El a atras atenția autorităților române că „asistența militară acordată regimului de la Kiev este inadmisibilă”.
Ambasadorul a dat asigurări că Rusia nu reprezintă o amenințare pentru România, dar afirmă că a atras atenția Bucureștiului cu privire la ajutorul militar pentru Ucraina și că „nişte consecințe trebuie prevăzute”.
El a menționat, de asemenea, că politicienii, membrii Parlamentului European, militarii și liderii occidentali care fac declarații cu privire la amenințarea rusă încearcă să obțină poziții bine plătite la conducerea corporațiilor industriale militare, fundațiilor, think-tank-urilor, centrelor de analiză și studiilor strategice după ce au părăsit activitatea sau au încheiat mandatul.
„Ce a spus generalul Gheorghiţă Vlad în interviul acordat presei reprezintă o afacere internă a României. El pleacă de la premisa că cineva ameninţă România din afară şi destul de transparent arată cu degetul spre Rusia. Rusia nu reprezintă nicio ameninţare la adresa României. Dar de îndată ce România invită şi mai multe trupe, se declară îngrijorată de serviciul militar, atunci sigur că nişte consecinţe trebuie prevăzute. Vorbim în mod deschis despre ele, dar în niciun caz nu căutam război”, a declarat miercuri, într-un briefing de presă, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, potrivit news.ro.
„În ceea ce priveşte detaliile, sigur, nu este treaba mea să le comentez. Altfel, ce aţi găsit aşa de interesant, aşa de surprinzător în interviul domnului Vlad Gheorghiţă? A fost un interviu obişnuit. V-am dat exemple similare (cu oficiali militari – n.r.) din Cehia, Polonia, Estonia, Lituania – toate încurajează un fel de isterie militară şi sunt împinse şi rostogolite de liderii politici. Sigur, ei (comandanţii militari – n.r.) îşi fac treaba aşa cum ştiu ei mai bine pentru funcţia şi îndatoririle pe care le au”, a adăugat ambasadorul rus.
Pe de altă parte, Kuzmin a spus că partea rusă a atras atenţia autorităţilor române că „este inadmisibilă asistenţa militară persistentă acordată regimului criminal neonazist de la Kiev. Eforturile noastre au vizat avertizarea autorităţilor române că eventuala folosire a avioanelor americane de luptă de pe teritoriul românesc în viitoare operaţiuni militare – acele avioane ar urma să fie date Kievului în curând, chiar au apărut ştiri recente că unele dintre ele deja au fost desfăşurate în Ucraina – împotriva populaţiei sau a forţelor armate ruse, acest fapt va fi considerat de Rusia drept o implicare directă în conflictul ucrainean”, a punctat reprezentantul diplomatic al Federaţiei Ruse la Bucureşti.
El a mai spus că „fără participarea Rusiei nu poate fi imaginată o arhitectură de securitate europeană” şi susţine că pregătirile militare pe care le fac ţările occidentale, din „perspectiva mai amplă, a arhitecturii de securitate şi stabilitate europeană, sunt activităţi în detrimentul consolidării reale a unor astfel de perspective”.
Ambasadorul a citat o „frumoasă remarcă” a şefului său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, pe care o avea tipărită pe o foaie aflată printre hârtiile cu care a venit la briefingul de presă. Era vorba despre ceea ce Serghei Lavrov a numit, într-un interviu acordat presei ruse de stat, la sfârşitul anului trecut, „mentalitatea insulară a Statelor Unite”:
„Americanii sunt oameni foarte cinici. Au dezvoltat ceea ce se numeşte uneori o mentalitate insulară, la fel ca Marea Britanie. Majoritatea coloniştilor care s-au mutat în America au fost britanici. Aceştia au eradicat triburile indigene şi i-au forţat pe supravieţuitori să se retragă în rezervaţii. Această mentalitate insulară este întărită de ideea ca nimeni din jurul lor să nu reprezinte o ameninţare serioasă la adresa securităţii, cu excepţia ameninţărilor pe care ei înşişi le creează. Ei au sentimentul că lucrurile sunt în regulă acasă, peste ocean, şi că pot profita de situaţiile incerte. Aşadar, planul este de a crea confuzie şi de a profita de pe urma ei. A început în Vietnam. Au vrut ca acea ţară să devină o democraţie capitalistă în loc de un stat comunist. Au urmat Irakul şi Libia. Toată lumea este conştientă de acest lucru. Serbia este pe buzele tuturor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Ucraina”, a declarat Lavrov în interviul de la sfârşitul anului.
„Din nefericire, ţările europene, ale căror economii au suferit lovituri puternice ca rezultat al acestei noi aventuri militare a Statelor Unite în Ucraina, în care întreaga NATO s-a trezit implicată şi în care întreaga competitivitate a pieţei globale a suferit pierderi grele, sunt acum în poziţia de a le fi solicitat tot mai mult şi mai mult ajutor militar pentru regimul neonazist – menit pieirii – de la Kiev”, a explicat ambasadorul Valeri Kuzmin. „Preşedintele nostru a explicat calm şi serios: noi mergem să eradicăm definitiv şi ferm neonazismul, pentru că experienţele noastre anterioare ne-au adus la această convingere. Această treabă trebuie făcută”, a spus el.
Diplomatul a mai spus că foştii parteneri români „continuă să scoată, cum se spune la noi, o pisică moartă de la naftalină”, referindu-se la problema tezaurului pe care Rusia ar trebui să-l returneze României. Repetând o idee vehiculată anterior de Moscova, Kuzmin a spus clar că tezaurul României nu va fi returnat şi a susţinut că, dimpotrivă, România a rămas datoare Rusiei. El a evocat anecdotic în acest sens o scenă petrecută între fostul lider sovietic Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu, în anii 60. „Tovarăşe, i-ar fi spus Brejnev lui Ceauşescu, trebuie să vă spun, ca de la comunist la comunist, că trebuie să uitaţi de tezaur. Pentru că, aşa cum scrie şi în documentele juridice, ca rezultat al tuturor activităţilor ce intră în responsabilitatea României, România are o datorie mai mare către Rusia decât are Rusia către România. Dar nouă nu ne trebuie această datorie de la voi. Vă iertăm de această datorie”, a relatat ambasadorul Kuzmin.